port2

Portul turistic Mangalia

Portul Turistic Mangalia este singurul port turistic la Marea Neagră amenajat cu fonduri europene nerambursabile destinat ambarcațiunilor de agrement, la standarde tehnice și de calitate europene care îi vor permite includerea în cele mai prestigioase rețele de porturi turistice mediteraneene și la Marea Neagră. Rezultatul final al proiectului este o marină modernă, amenajată după o concepție care îmbină particularitățile zonei cu toate avantajele specifice, în liniile prescripțiilor generale privind o amenajare portuară, prescripții respectate de toate marile porturi turistice din zonă.

herghelie

Herghelia Mangalia

Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea unui cal arab de Mangalia cu calităţi deosebite. În afara profilului zootehnic, Herghelia constituie şi un excelent centru de agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune de un hipodrom de trap şi galop bine amenajat, iar în incinta unităţii se practică echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement – călare sau cu trăsura – de-a lungul Mării Negre.

muzeum

Muzeul de arheologie

Primele cercetări de arheologie la Mangalia au fost întreprinse de către C. Butculescu, urmat de inginerul topometru Pamfil Polonic, care a lucrat sub îndrumarea lui Grigore Tocilescu. La toate lucrările pentru fundaţii de construcţii la Mangalia se descopereau urme ale trecutului foarte îndepărtat al oraşului. Cel care a sesizat pentru prima oară distrugerile aduse patrimoniului istoric al localităţii a fost însuşi „părintele arheologiei româneşti”, Vasile Pârvan. Marele istoric român a demarat primele cercetări arheologice în Dobrogea (Histria, Ulmetum, Tomis şi Callatis) în anii 1915-1920 şi a aplicat primele măsuri practice de ordin muzeologic la Mangalia. Acesta este momentul naşterii nucleului primului muzeu istoric al oraşului.

monument

Monumentul eroilor

Monumentul Eroilor este situat în centrul orașului (Piata Unirii), in fata Casei de Cultura si s-a născut din necesitatea unui simbol care să reprezinte Mangalia datorită istoriei sale milenare și a rolului pe care l-a avut în antichitate. Monumentul a fost creat intr-o concepție modernă, materialul de bază fiind piatra dobrogeană și este un triptic pe aliniament V- E: Poarta, Altarul și Înălțarea. Inaugurarea sa a avut loc pe data de 9 mai 1998 – Ziua Eroilor și Ziua Europei – dată aleasă și pentru desfășurarea festivităților prilejuite de Zilele Municipiului Mangalia. Piesa poartă o plăcuță de bronz cu scriere latinească, ce poate fi tradusă: „Este înălțător să mori pentru țara ta”. Sobrietatea grea, funerară a edificiului contrastează izbitor cu prospețimea ierbii – simbol ancestral al regenerării și vitalității.

momrmantpsalmi

Mormantul crestin cu psalmi

Acest mormânt a fost descoperit în marea necropolă a cetăţii Callatis databilă în epoca romano-bizantină şi aparţine categoriei de morminte de tip hypogeu răspândite în întregul Imperiu Roman. Mormântul se află la – 1,20 m faţă de actualul nivel de călcare, accesul în camera funerară făcându-se prin dromos , ce are tavanul boltit, acoperit cu plăci de calcar şi cinci trepte din blocuri de calcar fasonate. Pe tencuiala camerei funerare au fost pictate două inscripţii cu caracter creştin, citate din Psalmi: „Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul (Mântuitorul) meu” şi „Nu mă voi teme de rele, pentru că Tu cu mine eşti, Doamne!”. Ambele inscripţii descoperite în mormântul creştin de la Callatis, sunt citate din Psalmi, cee ce, în mod sigur, constituie o raritate pentru monumentele din perioada creştinismului timpuriu.

mormantpapirus

Mormantul cu papirus

Mormântul cu papirus – Cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia, s-a descoperit un ring de piatră ecarisată, cu un diametru de 13 m, iar în mijlocul acestuia un sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era cetăţean de vază al Callatisului. Printre resturile scheletului mâinilor a apărut un papirus, apreciat ca o piesă deosebit de rară, unică în Europa de Sud-Est la acel moment.